Traim timpuri extrem de dificile.
De doi ani suntem intr-o lupta continua, probabil cea mai dificila lupta care exista, suntem victimele, celui mai grav razboi, razboiul psihologic.
Suntem panicati, dezorientati, deznadajduiti.
Ne lasam prinsi si manipulati de tot felul de informatii si stiri false, tendentiose si neverificate.
Iar in viata, se stie, avem exact ceea ce alegem si ceea ce acceptam.
In aceste zile am fost martorii unor actiuni in masa, incredibile. Am vazut mii de oameni, care din nestiinta si frica, au luat cu asalt benzinariile, farmaciile, magazinele si bazele angro de produse alimentare, facandu-si plinul, dar si oameni, care, pe timp de pace, au abandonat casele si joburile, pentru a se salva, de cel mai stupid si groaznic razboi, razboiul informational. Un razboi nedeclarat, fara reguli si fara arme propriu zise, un razboi crud si teribil, care ne ucide pe interior, incet, dar sigur…
Am devenit vulnerbili si neputinciosi. De ceva vreme actionam fara sens, impulsiv si compulsiv, golim vitrinele, dar odata cu ele ne golim si sufletele.
Traim cu frica, intr-o eterna nesiguranta si chiar daca traim in cea mai dezvoltata era informationala, suntem infectati de o epidemie aproape letala, care ne tine intr-o continua nestire, intr-o capcana a confuziei si haosului, pentru ca nu stim cum sa filtram informatia, nu stim sa alegem graul de neghina, suntem coplesiti si ne pierdem… speranta, valorile, viata…
P.S. Ieri, la pranz, am baut un pahar de vin si, asa cum o facem de obicei, inainte sa savuram vinul, spunem un toast, ieri a fost despre libertate, despre libertatea de gandire, de exprimare, despre libertatea din mintile noastre, acea libertate pe care nu ar trebui sa ni-o poata lua nimeni…