…De mica imi doream sa fiu balerina, (chiar daca nu am auz muzical si azi mi-e jena sa dansez in public), ma tot fataiam prin casa, pana cand, pe la vreo 5 ani, taica-meu, mi-a zis ca sa nu ma chinui degeaba , ca sunt prea „batrana” pt a initia aceasta profesie…
De la 6 ani, mi-am dorit sa fiu jurnalista si am facut cred, miloane de interviuri imaginare, in gand si cu voce tare, cu mine insumi, cu oameni celebri, cu persoane in dificultate etc…
La 25 ani am incercat aceasta indeletnicire, dar nu a fost sa fie…nu eram pregatita sa fac un asemenea pas…desi si astazi…mai fac interviuri…in gand si cu voce tare…
Acum, la 33 de ani, sunt o persoana normala, cu o viata normala si cu o dorinta normala de a scrie, nu stiu inca ce, dar simt ca vreau sa-mi expun gandurile si sa las o nota… fiului meu, Nathan – dragostea si esenta vietii mele!
balerina…nu stiu,nu stiu ,in ceeea ce priveste ”vocea” eu zic ca e ok 😀
Frumoasa abordare, frumos inceput. Mult succes!
Frumos, frumos!!! Scrie daca iti place ca sunt sigur ca o faci bine 😉
Merci, Jenny!
Imi place, doar timp sa gasesc!Merci, Oleg!
Cind suntem copii, avem multe vise, dar cu timpul viata vine tot mai reala si parca ai cobori pe pamint. Te starui ca daca na/i putut face tu poate copilul tau sa faca ceea ce tu crezi ca va putea si tu nu ai avut curajul, asta eu cred ca daca noi vrem se va indeplini numai decit ..cu toata puterea lor si sutinerea noastra !!! Mult succes!!!(F)
balerina… nu prea, dar sa scrii un roman despre viata personala cred ca s-ar primi unul dintre cele mai interesante. Scrie proza ca esti talentata.
Important e sa nu renuntam la vise,mai ales daca exista un support natural,daca ceea ce-ti doresti e in gena ta.Cu pasiune si ,mai ales,cu multa munca poti ajunge ceea ce-ti doresti.Am vazut la emisiunea „Romanii au talent”,finite care la varste inaintate au reusit sa-si demonstreze talentul,nefiind deloc inhibati de nereusitele anterioare.Chiar daca n-ai ajuns o prima ballerina,dar inca iti place sa dansezi e bine.Daca n-ai ajuns inca o solista vocala recunoscuta,insa simti nevoia sa canti pentru tine si cei dragi,e fantastic de bine.Chiar daca nu te-ai consacrat ca jurnalista,insa Vi9etuieste inca in tine pasiunea de a scrie despre si pentru oameni,continua! In final,prinosul tau de suflet se va ingemana cu al altor finite sensibile si va fi o bucurie pentru toti.Nu renunta,continua sa scrii si sunt sigur ca orice ai face,fiul tau se va mandri cu tine.Si nu doar el,ci toti cei capabili sa aprecieze daruirea unei fiinte cu structura ta sufleteasca!
Merci pt incurajare, Alexandru, voi incerca sa nu dezamagesc asteptarile celor care cred in capacitatile mele!
Salut, sensibilitatea Ta e magică, admiraţia mea! Tu oferi valoare!