Transilvania intre romanticism si misticism

Articolul care urmeaza este unul inedit pentru mine, este pentru prima data cand povestesc atat de detaliat despre o calatorie, dar pentru ca am ramas cu adevarat incantata, am hotarat sa-mi impartasesc impresiile cu cei cativa omuleti dragi, care urmaresc ceea ce scriu pe blogul meu.

Asadar, weekendul trecut, profitand de cele cateva zile libere pe care le-am avut, am facut o escapada in Romania, unde am trait o multitudine de emotii frumoase si uimitoare.

Am ales 3 orase superbe din Transilvania, Sighisoara, Brasov si Sibiu, dedicandu-i fiecaruia cate o zi.

Ne-am cazat la Brasov, intr-o locatie extraordinara cu terasa, pe malul unui lac, inconjurata de verde, unde am asistat la o adevarata simfonie broscareasca, dar am admirat si o panorama de exceptie. Apropo, noi am fost cu amicul nostru patruped, care aici a fost binevenit.

Sambata dimineata, ne-am trezit scaldati de razele soarelui, care ne-au inundat inca de la primele ore ale diminetii si ne-au dezvaluit o priveliste surprinzatoare.

Dupa micul dejun, am plecat spre Sighisoara, orasul cetate, care este inscris pe lista Patrimoniului Mondial, protejat de UNESCO. A fost o destinatie intr-un fel surpriza pentru mine, deoarece nu stiam ca vom merge intr-acolo, a fost o decizie de moment.

Sighisoara m-a cucerit din prima clipa, orasul perfect pentru o eterna romantica si indragostita de frumos ca mine. Fiecare locusor sau straduta te surprinde. Este o combinatie perfecta intre romanticism si spiritism. Legenda spune ca aici s-a nascut Dracula.

Centrul istoric al Sighisoarei este o explozie de culori, curat, ingrijit pana in cele mai mici detalii, aspectul medieval te duce parca intr-o calatorie in timp. Partea de jos a orasului este mai romantica, cu stradute inguste, pe care eu le ador, (am o pasiune aparte pentru aceste stradute), case colorate, cu flori la obloane.

Partea de sus, insa, acolo unde se afla cimitirul evanghelic, cel mai frumos cimitir pe care l-am vazut vreodata, este mai austera, asa cum au fost probabil si sasii, care isi petrec acolo somnul de veci. A fost un joc interesant sa citesc pe pietrele funerare, atat numele si in unele cazuri, ocupatiile defuntilor, cat si anii si perioada in care au trait.  Cimitirul iti lasa impresia unui loc misterios, inundat de verde si de o liniste coplesitoare. Chiar daca pare straniu, este oarecum surprinzator si linistitor sa te plimbi printre pietrele funerare.

Dupa cimitir, am trecut pe la Biserica din Deal, unul dintre cele mai importante monumente, in stil gotic, al cetatii Sighisoara. Apoi am coborat pe Strada Scolii, o scara acoperita, construita pentru elevi, pentru a ajunge mai usor la Scoala din Deal. A urmat Arcul cu ceas, Piata Cetatii, Turnul Cizmarilor, cel al Cojocarilor, aici am descoperit o colectie de articole din piele, surprinzatoare.  Aveam impresia ca traim intr-o poveste, incepand cu fiecare casa, restaurant, magazin, care are ceva special si terminand cu expozitiile de obiecte artizanale. Am avut ocazia sa asistam si la o sesiune foto a unor tineri proaspat casatoriti.

Pranzul l-am luat in drum spre Brasov, la Pastravaria Doripesco, un restaurant dragut situat pe malul unui lac, care, chiar daca are o locatie divina, mancarea servita a fost sub asteptarile noastre. Asta a fost unica noastra dezamagire culinara, din aceasta vacanta, restul au fost toate la superlativ.

Cafeaua am savurat-o la Croitoria de Cafea, din Brasov, un local care ne-a fascinat prin decorul sau unic si o cafea de exceptie.

Am continuat, apoi, cu o plimbare prin Brasov si pentru ca eu ador inghetata de calitate, am ales Gelato Mania, o inghetata artizanala, veritabila italiana, a apreciat-o si Yoshi, patrupedul nostru pofticios.

Seara am incheiat-o la o vorba buna, cu oameni destepti si un pahar de Rose de Purcari, adus din Moldova.

A doua zi, am ramas la Brasov, acolo unde, in fiecare an, in Duminica Tomii, adica prima duminica dupa Paste, are loc Parada Junilor. Am admirat, cum circa 200 de Juni, impartiti in 7 grupuri, fiecare cu costumele si obiceiurile sale, au strabatut strazile Brasovului, defiland in sunet de fanfara. Noi am ales sa ne oprim in Piata Unirii, acolo unde Junii s-au intalnit si au oferit un spectacol extraordinar, salutand oaspetii cu „Hristos a Inviat”.

Am mers apoi sa luam pranzul la restaurantul D.O.R. din Bran, un restaurant ‘’wow’’ din toate punctele de vedere. O deservire ireprosabila, atentie la detalii, noi am fost cu amicul nostru necuvantator, unde imediat ce am intrat, i s-a oferit un castronel cu apa. Locatia, decorul, materia prima pentru prepararea bucatelor, aspectul si gustul lor, au fost Top. Recomand cu drag si stiu ca ma voi intoarce foarte curand acolo.

Asa cum cu o zi inainte, ne-a placut cafeaua de la Croitorie, de data asta, am ales sa o savuram pe cea de la NOLA, o locatie la fel de speciala ca si cea din ziua precedenta, pentru ca are acelas proprietar, iar pentru pretentiosi ca noi, a fost perfecta.

Dupamiaza noastra a continuat cu o raita rapida prin Brasov, explorand frumusetea acestui oras de sub Tampa.

Am admirat maretia Bisericii Negre, Turnurile Alb si Negru, iar apoi am traversat Strada Sforii, una dintre cele mai inguste strazi din Europa, dupa cea din Germania si Anglia. A urmat Piata Sfatului, unde era un concert de muzica populara. Am admirat curiosi obiectele traditionale, confectionate manual, expuse in nenumaratele gherete din piata, evident nu a lipsit nici shoppingul.

Seara s-a incheiat cu un pahar de vin bun, oferit de gazda noastra si o discutie de suflet pe terasa.

A treia zi am pornit dis-de-dimineata spre Sibiu, cea de a treia destinatie de pe lista noastra. De la Sibiu aveam asteptari mari si a fost destinatia pe care mi-am dorit cel mai mult sa o vizitez, dar din pacate, am ajuns in cel mai nepotrivit moment. In primul rand, cand am ajuns acolo, a venit ploaia, dar problema reala a fost faptul ca saptamana trecuta, la Sibiu, a avut loc Summitul Consiliului European si din acest motiv, zona centrala a orasului era blocata. In Piata Mica era instalat un cort urias de ceremonie, peste tot erau masini de politie, pompieri, si muncitori care instalau, carau, munceau de cu zori.

Din acest motiv, vizita noastra la Sibiu s-a sfarsit foarte repede, dupa Piata Mare si Podul Minciunilor, am decis sa recuperam cumva si am ales sa mergem la Muzeul Satului Astra, cel mai mare muzeu in aer liber din Europa. Si din fericire, nu am dat gres, muzeul este o recontructie reala, incantatoare a satului romanesc din toate zonele tarii. Chiar daca noi am nimerit intr-o zi de luni, ploiasa si destul de rece, oricum atmosfera a fost de poveste. Casutele, bisericile, morile de vânt şi de apă, mijloacele de transport, dar si o multitudine de obiecte tradiţionale vechi, ne-au condus intr-o lume aparte, care pentru mine a fost extraordinara. Fiecare locatie pe care am vizitat-o m-a surprins, a fost mirific sa intru in numeroasele realitati si sa incerc sa-mi imaginez cum acolo candva au trait oameni, a fost cu adevarat Wow. Nu mi-a pasat ca dupa 3 ore de colindat ‘’satul” eram uda din cap pana in picioare si inghetata bocna, s-a meritat fiecare minut.

Am incheiat ziua, cu o cina exceptionala la restaurantul Sub Tampa, un local cochet, chiar la poalele Tampei, probabil de aici si numele, cu o bucatarie transilvaneana neo-traditionala, mega delicoasa. Noi am ales un platou de jumari boieresti si pasta de creier, insotite de un Oprisor-Dragaica Rosie, un vin care ne-a uimit. Nici desertul nu ne-a lasat indiferenti, negresa de ciocolata si crema de urda stropita din belsug cu sos caramel, au fost savuroase.

Dar calatoria noastra nu s-a terminat aici, pentru ca in urmatoarea zi, cand ne-am intors spre casa, desi timpul de afara a fost neprietenos, pe noi nu ne-a deranjat, pentru ca am continuat sa exploaram si am descoperit inca o multime de locatii incantatoare. Am cumparat paine cu maia de la Brutaria Mica, apropo, delicioasa, am luat dejunul si cumparat multe bunatati traditionale de la Ninna Mancare Faina, o locatie cu adevarat faina, cu oameni deosebiti.

Si pentru ca nu puteam sa revin acasa, fara a savura inca o inghetata veritabila italiana, am trecut prin Roman, pe la Pallina Gelateria, unde ne-am delectat cu o inghetata deosebita.

Pranzul l-am luat La Marcel, intr-un local tare nice din Rachiteni, acolo unde gasesti mezeluri si carne autentica cu gust de acasa, dar si o varietate de produse traditionale romanesti, direct de la producator. Pentru pranz, am ales carne din vitrina pe care ne-au pregatit-o pe loc si ne-au servit-o cu o socata racoritoare, apropo nu stiam ca exista o asemenea bautura.

Cam asa a fost, pe scurt, escapada noastra romantca, delicioasa, wow si incantatoare din weekendul trecut.

P.S. Multe din locatiile pe care le-am vizitat si ne-au incantat, ne-au fost recomandate de gazdele noastre Oana, Emil & Robert, carora le multumim din suflet; fara ei, experienta noastra ar fi fost mai saraca.

Sper ca v-am facut destul de curiosi…

Pentru detalii despre locatii si gazda, raman la dispozitie cu mare drag.

Alătură-te celorlalți abonați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *